Au început disponibilizările persoanelor cu dizabilități din unități protejate

Aflăm de aici sau de aici că unitățile protejate din țară care angajau persoane cu dizabilități au început să facă disponibilizări, la scurt timp după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Până la acest act normativ, autoritățile și instituțiile publice sau entitățile private care nu angajau persoane cu dizabilități puteau opta fie să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, fie să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Precizăm că obligațiile de mai sus se aplică entităților cu peste 50 de angajați, care trebuie să aibă cel puțin 4% din angajați persoane cu dizabilități.

Noua reglementare dublează contribuția firmelor de la 50% la 100% din salariul de bază minim brut pe țară, dar elimină în același timp obligativitatea de a cumpăra produse sau servicii de la unități protejate, micșorând piața de desfacere a acestora. Altfel spus, un mare retailer cu 10.000 de angajați, dacă nu a angajat nicio persoană cu dizabilități, va trebui să plătească la bugetul de stat o contribuție de 400 de salarii de bază minime brute. Mulți angajatori au ales până acum soluția plății, pentru că e mai simplă… După care, apare în spațiul public informația că, în ”Comisia pentru buget din Senat s-a dispus amânarea introducerii acestei obligații și păstrarea până la 1 aprilie 2018 a formei actuale a Legii 228/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Decizia trebuie votată de plenul Senatului.” Detalii, aici.

Explicația Ministerului Muncii și Justiției Sociale este următoarea: ”Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unități Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilități, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă.

Concret, dintre cele 732 de unități protejate autorizate, 181 au un singur angajat cu dizabilități, iar 172 au mai puțin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea un regim preferențial, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduc beneficii reale și persoanelor cu dizabilități. O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numite secții protejate în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu 2 ore/săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate.” Comunicatul integral poate fi citit aici.

E limpede, se recunoaște oficial că s-au găsit suficiente unități protejate sau societăți comerciale care au profitat de înlesnirile oferite de lege persoanelor cu dizabilități. Trist, dar adevărat. Încă și mai trist ni se pare că noile prevederi lovesc în puținele persoane cu dizabilități care au vrut să-și câștige pâinea muncind într-o astfel de unitate protejată. E adevărat și că, pe de altă parte, creșterea sumelor datorate la buget în contul locurilor de muncă neocupate de persoane cu dizabilități va contribui la majorarea indemnizațiilor pentru 800.000 de persoane cu dizabilități. Nu în ultimul rând, să nu uităm că entitățile publice sau private care au lucrat până acum cu unități protejate au toată libertatea s-o facă și în continuare. După rapiditatea cu care se produc disponibilizările, însă, nu putem decât să deducem că au și renunțat la contracte, după eliminarea factorului de obligativitate. Se pare că integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii rămâne un vis destul de îndepărtat…

Sursă foto: Unsplash.com