Cum să te desparți cu stil în viața profesională

Oricât ar încerca multă lume să separe viața profesională de cea personală,nu putem să nu zâmbim remarcând cât de mult seamănă totuși cele două: au perioade de acalmie, de satisfacție și bucurie, de conflicte și tensiuni, de tăcere ostentativă sau de excese. Au în comun și sarcini care trebuie musai îndeplinite, parte din rutina zilnică. Și, deși puțini angajați recunosc sau îndrăznesc să și-o asume, ambele sunt creatoare de emoții, fie ele negative sau pozitive. Nimeni nu reușește cu adevărat „să lase la ușă” emoțiile din cealaltă lume când pătrunde în oricare dintre cele două.

Și, tot ca-n viață, cariera a devenit inconstantă și adesea schimbătoare. Adio „nuntă de argint” alături de-un angajator! Adio, angajament și atașament pe termen lung! Nu, acum parteneriatul cu un angajator durează, în medie, 4-5 ani. Preocupați de propria bunăstare, angajații fac tranziția către alt job cu o lejeritate care îi deranjează pe manageri și patroni. Ori compania alege să se despartă de salariat.

Așadar, vine separarea. Sunt aspecte administrative de rezolvat, iar dacă angajatorul are pus la punct un proces de offboarding ca la carte, nu acestea sunt cele mai dificile. Dincolo de asta, tot ca-n viață 🙂 , pare destul de dificil să te desparți amiabil și, de multe ori, zilele de preaviz se transformă în scandal, intrigi, vorbe grele, acuze și minciuni…

Am scris săptămâna trecută despre ce credem noi că pot face companiile ca să limiteze fluctuația de personal, că de oprit aproape că nici nu mai poate fi vorba. Oamenii vin și pleacă, orice ai face… Să trecem acum la perspectiva angajaților. Avem de atins aici câteva aspecte importante.

1. Explică de ce pleci, chiar dacă nu ești întrebat/ă. Interviul de ieșire din companie este ocazia de a-ți face ordine în gânduri, de a-ți exterioriza năduful, dacă există, și, punând în cuvinte ce nu ți-a convenit, te va ajuta pe viitor să eviți fundături de aceeași natură și despărțiri din aceleași motive. Vorbind, îți vei da seama mult mai clar și ce anume aștepți tu de la viitor. Și nu păstra ranchiună!
2. Discută și agreează o perioadă de preaviz rezonabilă pentru ambele părți. Sigur, legea are mențiuni clare, dar din practică se observă că multe plecări se finalizează prin acordul părților. În caz că vrei să te răzbuni, bagă-ți concediu și gata, ai rezolvat-o și cu asta. După tine, potopul! Desigur, cea mai serioasă și responsabilă atitudine este să discuți cu angajatorul și să găsiți teren comun, mai ales dacă-ți știi poziția esențială în organizație. Angajatorul nou va înțelege situația, iar dacă nu, poate nici nu e angajatorul potrivit pentru tine. Dacă nu ai un nou angajator, e chiar un moment potrivit să câștigi venituri suplimentare făcând această tranziție.
3. Organizează serios perioada de tranziție. E notorie scăderea motivației la salariații care pleacă. Brusc, ziua de lucru e mai scurtă, sarcinile realizate devin tot mai rare, te învoiești la greu, petreci mai mult timp în pauza de cafea. În engleză s-ar zice un „short-timer”, dar oare limba română o fi găsit o denumire pentru această specie de salariat? În fond, e un mod de a-ți pedepsi angajatorul sau șeful, o șicană, un mod de a scoate la vedere bagajul de frustrări acumulate. Nu mai bine descarci bagajul și te achiți cu rigoare profesională de sarcinile de serviciu? Modul în care pleci este la fel de important ca cel în care te-ai comportat la job, face parte din brandul tău de angajat. Într-o piață mică, nișată, unde oamenii se cunosc și ajung să ofere referințe despre foștii angajați, nu e în avantajul tău să lași impresie proastă. Colegii îți vor mulțumi dacă lași lucrurile în ordine, documentele arhivate. Fă-le legătura partenerilor cu colegii care îți vor prelua sarcinile. Și gândește-te la cei din urmă. Până va fi angajat un înlocuitor, vor fi nevoiți să facă și munca ta. Parcă și tu ai pățit la fel… De câte ori nu auzi că predecesorul „nu a lăsat nimic în urmă”?
4. Ia-ți la revedere prietenos de la membrii echipei, discută cu ei, lasă-ți datele de contact. Ținând cont de cât de importantă e latura emoțională la job, pare evident că plecarea unui membru din echipă aduce tensiuni, îndoieli, un soi de vânt rece de toamnă în sânul acesteia. E și rolul tău să faci lucrurile mai simple, să construiești povestea pe care le-o poți spune, fără a intra inutil în subiecte confidențiale. Ai de cele mai multe ori la dispoziție zilele de preaviz ca să comunici cu cei cunoscuți, în funcție de cât de apropiați erați. Iar dacă plecarea se face brutal, pe neașteptate (da, se întâmplă, și nu de puține ori!), nu va fi vreme de detalii, dar tot e important să lași un mesaj clarificator. Poate te mai întâlnești cu ei, nu? Lumea e mică.

PS: Se spune, pe bună dreptate, că prima impresie contează. Noi credem că și ultima, pentru că are obiceiul de-a dura mai mult, cu efecte neprevăzute. Așadar, încearcă să nu spargi petrecerea când pleci…

Photo by Sebastian Herrmann on Unsplash