De ce nu-și cultivă românii hobby-urile prin cursuri de training?

La începutul acestei luni, scriam aici că România e ultima în UE în ceea ce privește participarea angajaților la cursuri de formare profesională. În urma dialogului cu cititorii noștri, am revenit cu un articol mai detaliat, în care ne-am prezentat punctul de vedere despre această situație și începeam expunerea cu o serie de cauze culturale. Se pare că nu ne-am înșelat prea tare. Ieri, Eurostat a dat publicității un nou comunicat de presă referitor la participarea persoanelor de peste 16 ani la cursuri de training, de această dată, în legătură cu hobby-urile, nu cu profesia. Ne plasăm, iar, pe ultimul loc, doar că acum vecina de clasament e Ungaria.

Iată ce spune Eurostat: în anul 2016, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, în Danemarca s-a înregistrat cea mai mare proporție a persoanelor care au participat la cursuri de training prin care să-și cultive hobby-urile. Vorbim de o cifră impresionantă: 41%! Poate nu întâmplător, danezii ocupă de ani de zile locuri fruntașe în Indexul Global al Fericirii. Dacă fericirea înseamnă ECHILIBRU – între ce faci cu mintea și ce faci cu trupul, între viața profesională și cea personală, între lucrurile făcute din pasiune și cele făcute din datorie, între productivitate și relaxare – atunci nordicii i-au găsit cheia, cu siguranță. Pe pozițiile următoare se plasează Finlanda (cu 20%), Germania și Olanda (ambele cu 18%) și Suedia (cu 17%).

Ratele cele mai modeste de participare la cursuri de training legate de hobby-uri s-au înregistrat în România și Ungaria (ambele cu 2%), precum și în Croația, Cipru, Italia, Bulgaria și Portugalia (toate cu 5%). Media europeană este de 11%.

Participare la cursuri de training legate de hobby-uri

Eurostat precizează că trainingul axat pe hobby-uri include activități de învățare non-formale, care îmbunătățesc cunoștințe, abilități și calificări în scopuri personale sau sociale.

Nu ne-a surprins nici că, la nivelul UE, femeile au urmat cursuri de training mai mult decât bărbații (12% față de 10%). Cele mai mari diferențe între sexe au fost constatate în Finlanda (25% față de 15%) și în Germania (22% față de 15%). 18% dintre persoanele cu un nivel de educație terțiară s-au înscris la astfel de activități, față de 6% – pentru nivelul de educație secundară/ primară.

Pe grupe de vârstă, situația se prezintă așa: 16-18 ani – 22% (excelent!), 19-24 de ani – 16%, 25-34 de ani – 14% și 35-64 de ani -11%.

Simplificând lucrurile, vă întrebăm, voi ce credeți? Sunt prea puține cursuri creative la noi? Sunt prea costisitoare, raportat la salariul mediu, cel puțin? Sunt oamenii prea ocupați, prea preocupați de supraviețuire, ca să găsească timp pentru cultivarea pasiunilor și dezvoltare personală? În București, Cluj, Timișoara și alte câteva orașe mari, astfel de cursuri – de creative writing, design interior sau textil, ceramică, pictură, gătit, vorbit în public, peisagistică și altele – au luat avânt în ultimii ani, dar cum stau lucrurile în celelalte capitale de județ?

Sursă date: Eurostat