În 2019, CONSTRUCȚIILE vor fi pe val. Oare?

Începutul lui 2019 a adus multe noutăți legislative pentru angajatori, inclusiv în privința salariului minim pe economie. Gata, s-au simplificat lucrurile, de la 1 ianuarie avem nu mai puțin de trei salarii minime garantate! Nu au fost uitate nici construcțiile.

Azi ne-au atras atenția facilitățile oferite acestui sector prin deja faimoasa și copios criticata OUG 114/2018. Apropo, toată lumea a înțeles că se referă la „construcții”, dar au fost incluse în reglementare o sumedenie de coduri CAEN din industria materialelor de construcții (clasate statistic în industria prelucrătoare): sticlă plată, cărămizi, ipsos, beton, piatră, plastic pentru construcții, uși și ferestre, construcții și structuri metalice, dar și activități extractive ori arhitectură și inginerie, de exemplu.

În domeniul construcțiilor, rezultatele par că aduc vânt de recesiune. Businessul are o scădere dintre cele mai mari din UE (cf. Eurostat, cu trei trimestre negative în 2018), mai ales pentru că marile investiții publice lipsesc, iar criza forței de muncă este deosebit de pregnantă. Ca să nu mai spunem că munca nedeclarată și evaziunea fiscală sunt demult la ele acasă. Este și sectorul care absoarbe cei mai mulți salariați fără calificare, cu muncă în condiții grele și o siguranță a muncii dintre cele mai precare. Chiar dacă industria materialelor de construcții se află într-o situație net diferită, ea beneficiază în egală măsură de facilitățile pe care le vom detalia mai jos.

Să vedem ce avem în meniu

Toți angajatorii din domeniul construcțiilor vor trebui să plătească noul salariu minim garantat, 3.000 lei brut, fără diferențiere în funcție de natura postului din companie. Totuși, doar unii vor beneficia și de generoasele facilități fiscale oferite cu aceeași ocazie, întrucât există condiția că 80% din veniturile companiei trebuie să fie obținute în construcții. Oriunde repartiția între producție și vânzări, plus activități de suport nu este aceasta, facilitățile nu se vor aplica.

Salariații care beneficiază de noile prevederi scapă de impozitul pe venit, vor plăti mai puțin pentru contribuția la asigurările sociale de pensii (CAS) (-3,75% care nu vor mai intra la Pilonul II) și deloc contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS). De aici se vede că e pus la contribuție și Pilonul II, a cărui moarte clinică a debutat cu certitudine.

Și angajatorii respectivi se vor bucura: timp de 10 ani vor beneficia de scutire la plata contribuției la asigurările sociale de pensii (CAS). Sunt, deci, sprijiniți în oarecare măsură pentrua putea înghiți pilula amară a măririi salariului brut.

Întrebări fără răspuns

Întrebări răsar de peste tot, dar nu se întrevăd și răspunsuri:

• Raportat la ansamblul companiilor vizate de OUG, câți salariați vor beneficia de aceste măsuri fiscale?
• Ce se va întâmpla cu firmele din construcții în care activitatea principală nu corespunde codurilor CAEN fixate de noua ordonanță?
• Cum va fi influențată competitivitatea companiilor, mai mici sau mai mari, care activează în aceeași ramură, dar care vor fi sau nu beneficiari ai facilităților nou introduse?
• În ce măsură e sustenabil acest salariu minim garantat pe sector și ce impact va avea în raport cu fenomenul muncii nedeclarate?
• Cum vor reacționa marii angajatori, mai ales cei din industria materialelor de construcții, în ceea ce privește menținerea echității interne între salariați?
• În cadrul aceleiași companii, cum se va proceda cu salariații angajați temporar, prin agenții de leasing de personal?
• Estimativ, aceste măsuri vor reuși să oprească exodul (ori să întoarcă români acasă) sau va favoriza importul de muncitori extracomunitari?
• Ce impact vom vedea asupra salariului mediu pe economie, în condițiile în care sectorul construcțiilor a fost mereu un plătitor mai slab decât media națională?

În preambulul OUG se menționează semnarea unui Acord între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (în 29.11.2018), în care construcţiile sunt declarate sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019. În treacăt fie spus, Acordul a trecut aproape neobservat, dar el menționează inclusiv sporirea cotelor de muncitori extracomunitari și obligația angajatorilor din domeniu de a se afilia la o organizație patronală. În comunicările sale, patronatul din construcții susține că întregul sector include peste 300.000 oameni, dar că nevoia de salariați este tot la fel de mare.

Este încă neclar cât de semnificativ va fi impactul acestor măsuri, cine vor fi marii beneficiari. Ziarul Financiar, de pildă, pare să considere că sectorul construcțiilor va fi impulsionat. Timpul ne va spune. Deocamdată, e ceață… Nouă așa ni se pare. Voi ce părere aveți?

Photo by Fancycrave on Unsplash