Share Smart

Tele-munca în dezbatere: salariat la distanță, salariat mai motivat?

19 iunie 2017

Ministerul Muncii și Justiției Sociale a publicat recent proiectul de lege privind reglementarea activității de tele-muncă. Ne aflăm încă în faza dezbaterilor publice, iar toate informațiile sunt disponibile AICI.

Cum e definită tele-munca?

Firește, înainte de orice discuție, trebuie să vedem ce spune litera legii (în fază de proiect, desigur). Așadar, tele-munca este „ forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanță de această locație, în mod regulat și voluntar, folosind tehnologia informației și comunicațiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adițional la acesta, cu respectarea următoarelor condiții:

  1. activitatea se desfășoară în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informației și comunicațiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele;
  2. activitatea în regim de teleworking se desfășoară cel puțin o zi pe lună;
  3. salariatul și-a exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau al unui act adițional la acesta, după caz.”

O spunem de la bun început, inițiativa legislativă ni se pare bine-venită, chiar dacă e „ușor” tardivă. Legislația europeană în domeniu aștepta de ani buni să fie preluată de legislația națională. Din perspectivă strategică, tele-munca ar putea contribui la creșterea ocupării. Cum se întâmplă adesea, însă, mediul de afaceri a luat-o deja înaintea reglementărilor. Proiectul de lege pune la punct aspecte legate de organizarea muncii, drepturile și obligațiile salariaților/ angajatorilor în timpul orarului de lucru, precizări referitoare la sănătatea/ siguranța muncii… dar și o sumedenie de sancțiuni în caz de abateri.

Pornind de la premisa – evidentă – că tele-munca nu este posibilă decât în anumite domenii, haideți să vedem ce impact ar putea avea. Chiar ne gândeam că ar fi tare fain dacă ne-am continua proiectele de pe o plajă izolată din Indonezia!

Unde dă cu plus și unde dă cu minus pentru angajatori

Angajatorii își pot reduce masiv cheltuielile administrative. Dacă ne gândim numai la costul chiriei sau al întreținerii pentru spații imense de birouri, vedem imediat unde se pot face economii. Pe de altă parte, însă, angajatorii au de investit în sisteme eficiente de protecție cibernetică, pentru a nu periclita schimbul permanent de date cu valoare comercială. Nu poate fi vorba de tele-muncă fără platforme online, sisteme de partajare a informației în timp real, tot felul de resurse tehnice menite să faciliteze comunicarea și să garanteze că tele-salariatul poate avea acces la ele în orice condiții. (Chiar și când mai „cade netul”, ceea ce nu-i chiar o raritate.)

Nu în ultimul rând, pentru a gestiona în mod productiv un număr mare de oameni care lucrează de acasă, de la o cafenea sau din parc, trebuie să conceapă și să pună în aplicare un sistem managerial de o precizie chirurgicală – începând de la împărțirea sarcinilor, delegare, monitorizare, feedback, raportare, evaluarea impactului etc. Fără un ecosistem detaliat, în care toate rotițele să funcționeze ca un ceas elvețian, le va fi greu să vadă imaginea de ansamblu și să-și atingă obiectivele de afaceri.

Cu plus și cu minus pentru salariați

Cel mai evident avantaj al acestei maniere de muncă este flexibilitatea: timp câștigat și o mai mare libertate. Poate, dar tele-munca nu trebuie idealizată: dacă salariatul lucrează de la distanță și trebuie să urmărească activitatea clienților sau să le ofere suport tehnic în timp real, va fi la fel de legat de computer sau de telefon ca la birou.

Vorbind despre timp, oamenii nu vor mai pierde ore în șir, în fiecare zi, în drum spre/ de la sediul companiei, ceea ce face bine și la nervi, și la diminuarea poluării, nu? Să adăugăm aici și timpul pe care salariații îl pierd dimineața, hotărându-se cu ce să se îmbrace? 🙂

Unde dă cu minus? În funcție de profilul muncii, izolarea și lipsa interacțiunii constante cu colegii pot duce la demotivare. Tele-salariaților le poate fi greu să înțeleagă pentru ce muncesc, și în ce direcție, dacă nu au ocazia de-a vedea pădurea din cauza copacilor. Lucrul în echipe, la birou, are și avantajul deloc neglijabil că prilejuiește un schimb permanent de opinii, idei, cunoștințe, provocări pe care, home alone, l-ar putea rata. Nu în ultimul rând, tele-salariații trebuie să aibă o disciplină a muncii de fier, să inspire încredere și să livreze rezultate de calitate și la timp – fără a fi sau a se simți „supravegheați” de nimeni. Unora, poate, nu le e ușor să funcționeze așa, când tentația de-a lăsa pe mâine ce poți face azi e mereu la îndemână…

Ce se întâmplă în lumea largă?

La nivel global, tendințele nu sunt clare. IBM, unul dintre pionierii lucrului la distanță, a început deja să-și recheme la birou angajații. Știrea a fost preluată de presa economică și îndelung comentată. Yahoo! a făcut o mișcare similară. Experții reacționează și le demontează argumentele. Iată, de exemplu, o analiză publicată în Forbes. Desigur, giganții IT nu au luat o astfel de decizie, cu riscul de a pierde mii de angajați, fără să fi analizat temeinic ce au de pierdut și ce au de câștigat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, în condițiile în care viitorul economiei în era digitală e din ce în ce mai greu de prevăzut.

Voi ce părere aveți despre tele-muncă și în ce direcție credeți că se îndreaptă? Așteptăm comentarii! Apropo, voi sunteți salariați sau „tele-salariați”?

Photo credit: Unsplash.