Ești în garden leave sau te-ai apucat de grădinărit ?
17 octombrie 2019
Am citit de curând pe site-ul Cristinei Stănciulescu un interviu extrem de interesant cu artistul plastic Roman Tolici și ne-a atras atenția un fragment: „Și atunci trebuie să alegem ce să tăiem. Există un motiv în poveștile rusești, cel <al răscrucii>. Voinicul ajunge la răscruce și acolo e o piatră. La baza ei e un craniu, pe ea e un corb și pe piatră scrie: vei merge la dreapta, vei pierde calul, vei merge la stânga, vei pierde sabia, vei merge în față, vei pierde capul. Deci toate drumurile conțin o pierdere. Voinicul alege invariabil capul, pentru că acolo premiul este cel mai mare!” Așadar, cât riști și ce pierzi atunci când câștigi?
Acest motiv al alegerii ne-a dus cu gândul și la Harap-Alb, unde mezinul, cu toate greșelile, naivitatea și nesăbuința lui, câștigă probele lui Verde-Împărat și îi succede acestuia, pentru că a riscat și a crezut în ce și-a propus. Cum spunea și celebrul dirijor Yo-Yo Ma, pe care l-am citat recent la rubrica noastră BPInspirational, „pasiunea e o forță nobilă care descătușează creativitatea, pentru că, dacă te pasionează ceva, ești mult mai dispus să-ți asumi riscuri.”
Poate că ți-ai început viața de adult încercând să te hotărăști la ce facultate să dai și ai avut și tu trei opțiuni: 1) să te înscrii la cea care te pasionează, dar despre care crezi că n-o să-ți asigure un viitor așa cum ți l-ai dori din punct de vedere material și nici cariera visată, 2) să îndrăznești să te duci la o facultate foarte căutată, unde sunt mulți candidați pe loc, chiar și cu riscul de a pica sau 3) să stai la coadă cu dosarul în mână, la o facultate care nu-ți inspiră nimic, dar unde ești sigur că o să intri, pe baza mediei de la bac. (Notă pentru mai tinerii noștri cititori: faptul că ai mai multe alegeri posibile e un progres apreciabil. Generația X a mizat totul pe o singură carte: dai examen și intri, doar la buget, e minunat; nu intri, stai pe bară până anul viitor ori pleci în armată un an și patru luni, pentru băieți. Asta da, alegere!)
Presupunând că ai făcut facultatea care ți se potrivea și ai ales după aceea o carieră despre care ai crezut, de asemenea, că ți se potrivește, tot ajungi la răscrucea din povestea slavă: în stânga ai banii și stresul, în dreapta ai timpul liber și stabilitatea, iar în față ai împlinirea, orice înseamnă ea pentru tine: satisfacție, contribuție personală, sens profesional, bucurie, atmosferă creativă sau aport social. Că ne place sau nu, trebuie să recunoaștem că e greu să le obții pe toate în același timp, deși există, desigur, și cazuri fericite.
Pe de altă parte, am tot citit în ultima vreme sondaje în care peste jumătate din respondenți declarau că sunt nemulțumiți de jobul actual și că sunt gata să-l schimbe și mâine. Totuși, intuiția și experiența ne spun că nu foarte mulți au riscat și au plecat de la locul de muncă „detestat”. De la intenție la acțiune e adeseori mai mult de un pas. Sau, dacă au făcut-o, motivul predominant a fost că au găsit altceva, unde li s-a oferit cu X lei mai mult, nu pentru că nu se simțeau bine acolo unde erau.
Soliditatea unui parcurs profesional se poate măsura, în anumite situații, și prin numărul de demisii avute la activ. Schimbările dese, motivate de negocieri salariale, nu de principii, nu prea se aseamănă cu adevăratele răscruci. Ai cărți în mână și le joci, fără să iei în considerare vreun risc. Ori, dintr-un motiv, faci și alegeri nepotrivite, uneori chiar repetat? Ce-ți ia ochii? Cum ajungi în asemenea situații? Și ce se întâmplă când drumul pe care l-ai ales e greșit, dificil ori plin de piedici? Sau când ai ajuns la capătul lui și nicio altă cărare nu se zărește? Te temi să faci un pas decisiv, în necunoscut, alegând capul, ca în basmele rusești?
Pe piața actuală a muncii, răscrucile apar mai des decât înainte, chiar dacă angajatorii concurează pentru angajați, și nu invers. Fenomenul nu este vizibil în primii 10-15 ani de carieră, dar ne întâlnim cu el la jumătatea vieții profesionale, exact când ne gândeam că avântul solid și riscurile asumate oferă perspective favorabile în continuare. Riscurile unei tranziții în carieră nu s-au atenuat, oricât de mult ar dudui unele sectoare economice. Și atunci, dilema rămâne. Cât câștig și cât pierd, în orice încercare aș face ca să mă împac bine cu mine și la serviciu, nu doar în viață în general? Oare o alegere „călduță”, de siguranță, se numește compromis sau rețetă de supraviețuire pe termen lung? Și cum să fac să transform răscrucea într-un pod care să mă ducă acolo unde îmi doresc?
Sunt multe întrebări, adevărate dileme în viața profesională a fiecăruia. Noi încă mai căutăm răspunsul alături de voi, cei pe care-i consiliem în carieră. Ne-ar plăcea însă să vă provocăm la discuție și, indirect, să vă pregătim pentru momentul în care veți ajunge într-o situație similară. Măcar să luați în considerare și acest aspect atunci când aveți de luat decizii de carieră.
Voi, cei care ați fost la răscruce, ce ați ales? Calul, sabia sau capul?
Photo by Dong Zhang on Unsplash
Articole similare:
Abonează-te la newsletter: