Singurătatea căutătorului de job
6 decembrie 2017

Azi, de Moș Nicolae, dorințele și speranțele sunt subiectele zilei. Haideți să ne uităm la ele și din punctul nostru de vedere… Candidații vor așa: promovare, un mediu de lucru performant, beneficii, atmosferă plăcută la birou, oportunități de dezvoltare și, firește, un salariu pe măsură (cel puțin pe măsura propriei percepții asupra a ceea ce știu sau cred că pot să facă).
Angajatorii vor, tot așa, sau mai mult decât atât: oameni care pot și să conducă și să se supună, și să scrie și să deseneze, și să programeze și să facă strategii, și să execute și… liste lungi de calități necesare, din care rezultă că, în fapt, vor un angajat în loc de trei (și estimarea e modestă).
La mijloc suntem noi, recrutorii, mereu utili și uneori nerecunoscuți, dar motivați și prinși, cum s-ar zice, între ciocan și nicovală, încercând permanent să le îmblânzească pe amândouă. Scopul și dorința noastră sunt de a-i aduce la un numitor comun pe cei care vor cu cei care pot, pe cei care au ceva de cerut cu aceia care au ceva de oferit. Dacă am ajuns la un numitor comun, sigur, putem și noi factura închiderea cu succes a proiectelor. 😊 Pare simplu? Ei, bine, nu e, cel puțin nu întotdeauna…
Am descoperit scrisoarea recrutorilor către Moș Nicolae, ascunsă discret, în spatele dosarelor din biblioteca biroului. Așadar, azi, pe lângă dulciuri și portocale, ne dorim așa – și sperăm să nu primim cadou… o nuia.
- Candidați care să pună suflet și să se implice în proiectele de recrutare la care participă, paroliști și punctuali.
- Așteptări realiste, din toate părțile – potențialul angajat și viitorul său angajator.
- Motivații solide și obiective pentru refuzuri (indiferent din ce parte vin, a candidatului sau a angajatorului). Și oricum … cât mai puține refuzuri.
- Candidați care nu ne contactează doar ca să vadă cum mai merge piața și cât mai valorează pe ea.
- CV-uri scrise cu grijă și recitite ca o lucrare de examen. În fond, ele chiar sunt un examen, nu-i așa?
- Mai puține exagerări. Circulă, de-acum, impresia (eronată) că, dacă te supraevaluezi, te ”vinzi” mai bine. Greșit!
- Candidați care să ne vorbească în… limba română. Nu-i nicio rușine! Din contra!
- Adevăr, empatie, ”asta nu știu să fac”, ”la asta chiar mă pricep”, pe scurt, un dialog veritabil. E în interesul ambelor părți.
- O breaslă a recrutorilor care să crească în valoare, să fie apreciată pentru calitatea serviciilor furnizate.
- Și, nu în cele din urmă, să avem parte de noi și frumoase misiuni de recrutare. Cu succes!
Voi ce vă doriți, indiferent de ce parte a ”baricadei” v-ați afla? Piața muncii e imprevizibilă în acest moment. Ce i-ați transmite unui recrutor? Suntem cu adevărat curioși!
Photo by Laura Gomez on Unsplash.

Articole similare:
Abonează-te la newsletter: