Costurile pandemiei și economia aflată pe perfuzie

Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin vocea ministrei Violeta Alexandru, a făcut cunoscute costurile șomajului tehnic de până acum. Au fost injectate 4,9 miliarde de lei (sau 1 miliard de euro) pentru susținerea locurilor de muncă a 1,3 milioane de persoane. În medie, fiecare salariat a beneficiat de circa 3.700 lei impozabili. Cu alte cuvinte, fiecare a primit abia un (sau 1 buc.) salariu mediu net pe economie pentru TOATE lunile de șomaj tehnic. E mult, e puțin?

Bucureștiul ia potul, cu peste 1,4 miliarde de lei, circa 30% din total, chiar proporțional cu ponderea capitalei în PIB-ul României. Este urmat la mare distanță de Timiș, Cluj, Argeș și Brașov, județele cele mai industrializate ale țării, cu o prezență deosebită a industriei automotive. Profilul Bucureștiului este desigur diferit, clar orientat către servicii. Dacă însumăm plățile de care au beneficiat aceste 4 județe, abia depășesc sumele plătite în capitală. Iar dacă luăm în considerare că Bucureștiul și 4 județe reprezintă peste 50% din sprijinul oferit de stat celor aflați în șomaj tehnic, înțelegem poate și mai bine unde este plămânul economic al țării, ce industrii sunt într-o situație de risc în această perioadă și, poate, apar de aici atât idei de reconstrucție, cât și idei de pornire a județelor unde activitatea economică era daja foarte slabă.

Astfel, la capătul celălalt al clasamentului, câteva județe n-au avut nevoie de atâtea perfuzii, pentru că locurile de muncă pur și simplu lipsesc și statul este adesea cel mai mare angajator. Le vedem pe harta din comunicarea ministerială – sunt practic toate județe din sudul României. Se disting Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Călărași, dar și Mehedinți ori Tulcea. Se suprapun, aproape perfect, cu hărțile sărăciei din România.

Criza pandemică a lovit în industriile și în oamenii care susțin economia, iar mediul privat a încasat integral lovitura și a suportat costurile. Efortul statului e consistent, dar după perfuzii urmează convalescența și suntem foarte curioși cum vor arăta următorii 2-3 ani, până vom reveni la situația de dinainte de acest an 2020.

Sursă foto: contul personal de Facebook al doamnei Violeta Alexandru, ministrul muncii și protecției sociale