Dacă v-a distrat conviețuirea cu dinozaurii, stați să vedeți continuarea!

Să începem cu datele „cestiunii”. A apărut de curând în mass-media din România un articol, urmat în cascadă de mai multe, privitoare in corpore la incultura „comică” a poporului român. Mare surpriză, mare! 34 la sută dintre cetățenii țării cu vârste de peste 15 ani cred că strămoșii noștri hominizi au fost contemporani cu… cu… dinozaurii, care au dispărut de pe fața Pământului acum vreo 66 de milioane de ani. Evident, au curs apoi pe rețelele sociale glume și meme, la care ne pricepem, ce-i drept, mai bine decât multe nații.

Sursa poveștii de presă a fost cercetarea cu titlul „Cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, pe care Comisia Europeană, prin Eurostat, s-a încumetat să o realizeze între lunile aprilie și mai 2021. În România au avut loc 1.051 de interviuri față în față (nota bene, e un indiciu suplimentar privitor la seriozitatea cercetării).

Curioși cum ne știți 😊, ne-am dus la sursă, ca să vedem cum stă de fapt treaba cu cetățeanul român și cu raportarea lui la știință și tehnologie. Așa se face că am aflat, printre altele:

• În doar patru state membre ale Uniunii Europene, mai mult de una din patru persoane afirmă că nu e „deloc interesată” de noile descoperiri științifice și de progresul tehnologic. Acestea sunt: Polonia (37%), Bulgaria (33%), Italia (31%) și România (28%). Media europeană a „dezinteresului” e de 18%.
• În România, 74% dintre respondenții la chestionar spun că televiziunea e una dintre cele două surse principale de informații. Și asta spune multe… CNA doarme și nu-și ia rolul în serios, desigur, la comandă politică. Apropo, câte televiziuni de la noi credeți că ar trebui să-și curețe cu dezinfectant politica editorială?
• Din ziare, fie în ediție online, fie în ediție tipărită, nu își mai iau informația decât 7% dintre cetățenii României. Analiză critică? Comparații între surse sau, și mai bine, accesul direct la sursa primară de informații? Nu. Ce spune X la TV e lege, că doar e… la TV! Internetul e pentru poze și pentru Facebook!
• Majoritatea respondenților din Uniunea Europeană au clasificat drept corectă afirmația: „Continentele pe care trăim s-au deplasat timp de milioane de ani și vor continua să o facă și în viitor.” 92% dintre suedezi și germani sunt convinși de această realitate… tectonică, geologică, cum să-i spunem? Românii nu, deși le fuge pământul de sub picioare. La noi, doar 62% cred același lucru.
• Nu credem nici că schimbarea climatică e cauzată de activități umane (vezi norii de fum care bat spre București dinspre Sintești), și nu de cicluri naturale.
• Doar 29% dintre noi și-au dat seama că antibioticele nu ucid și virusurile, și bacteriile. Nu-i nimic, facem o frecție și ne trece.
• 34% dintre… noi cred că leacul cancerului există, dar e ascuns de ochii populației din interese comerciale.
• România e singura țară din UE în care cel puțin una din cinci persoane consideră că influența științei și a tehnologiei e negativă. Bizar, pentru un popor care pare că nu mai știe să meargă pe jos, în mașină sau în metrou decât cu ochii în telefonul mobil.
• Apropo de punctul de mai sus, ni se pare incredibil (comic?) faptul că doar 72% dintre concetățeni sunt de părere că progresele în domeniul IT&C vor avea un efect pozitiv asupra vieții în următorii 20 de ani!
• Suntem tare sceptici și că cercetarea și inovația vor pătrunde în sistemul de sănătate, cu doar 33%. Poate de asta ne tratăm singuri, de multe ori cu cartofiori, usturoi și gălbenele.

Mai sunt multe alte date în Eurobarometrul pe care l-am citit, dar ne oprim aici. Ne place sau nu, asta e țara… ăștia suntem noi toți. Haideți să vedem ce scrie azi la horoscop, poate de-aia am părut un pic mai amari decât de obicei.

Nu ne credeți și aveți răbdare să parcurgeți raportul integral? Poftiți AICI!

1. Credeți că viitoarele generații vor fi mai agere? Dacă da, amintiți-vă că:
2. De zece ani cel puțin, un sfert dintr-o cohortă școlară se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural. Conform Unicef, tot în rural, la 14 ani, numai 60% dintre copii mai urmează învăţământul gimnazial. Și încă nu s-au făcut cercetări despre impactul școlii online.
3. Rezultatele PISA 2018 arată o cădere abruptă a gândirii analitice și științifice. 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu.
4. România alocă educației printre cele mai mici procente din PIB, sub 4%, în comparație cu vecinii săi europeni.
5. Gândiți-vă la copiii voștri. Se mai folosesc laboratoarele din școli, mai există ele? Fac oare în mod regulat, cu mâna lor, experimente la fizică, biologie ori chimie?
6. Dacă părinții nu ar investi masiv în meditații, care ar fi rezultatele – pe bune – ale școlii românești? Acolo unde părinții nu pot susține din buzunar, ce performanțe se obțin la examenele naționale?

Q.E.D.

Photo by Vedrana Filipović on Unsplash