Share Smart

Egalitatea de gen, pași înapoi în timpul pandemiei

10 mai 2021

egalitatea

Se știe deja: pandemia a afectat femeile într-o proporție disproporționat de mare, în comparație cu bărbații. Studiul Femeile la locul de muncă, publicat de compania McKinsey în septembrie anul trecut, arată că una din patru femei din SUA lua serios în considerare să-și restrângă activitatea profesională sau chiar să iasă complet de pe piața muncii. De asemenea, șomajul a afectat într-o măsură mai mare populația feminină, mai ales pe cea din grupurile dezavantajate. Această analiză detaliată a ajuns la concluzia că probabilitatea ca mamele să-și fi pierdut locul de muncă în timpul pandemiei e de trei ori mai mare decât în cazul taților. Autorul studiului, Tim Henderson, afirmă că, în vreme ce recesiunea din 2008 a fost o „ELcesiune”, cea din 2020 e, în mod evident, o „EAcesiune”. În acest context, și eforturile făcute pentru egalitatea de gen pe piața muncii au trecut în plan secund.

Violența domestică a cunoscut o creștere semnificativă în aproape toate țările. Indiferent dacă au lucrat de acasă ori nu, mamele singure au fost printre cele mai afectate de pandemie, lipsite fiind și de sprijinul familiei extinse (acolo unde exista), și de facilitățile oferite de sistemul de educație/ îngrijire a copilului. Chiar și în cuplurile în care ambii părinți au avut posibilitatea de a lucra de la distanță, majoritatea sarcinilor casnice și supravegherea educației online a copiilor au căzut în sarcina femeilor. Nu e de mirare că, din cauza factorilor de stres, a crescut inclusiv consumul excesiv de alcool, cel puțin în SUA, potrivit datelor publicate de Universitatea din Texas.

Ediția pe 2021 a Raportului și clasamentului global privind egalitatea de gen, redactat de Equileap, aduce la lumină (in)egalitatea de gen din sectorul corporatist. Cercetarea clasifică 3.700 de companii listate la bursă, pe baza a 19 criterii, printre care raportul pe genuri în forța de muncă, diferențele de salarizare dintre femei și bărbați, reprezentarea în consiliile directoare și adoptarea de strategii pentru combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă.

Prima în clasamentul Equileap al companiilor este banca norvegiană DNB, cu un scor de 74%. La nivel de țări, cel mai bine în privința egalității de gen la locul de muncă stă Franța (scor 51%), urmată de Spania (49%), Suedia (47%) și Marea Britanie (46%). Și totuși, în pofida mișcării globale #MeToo, mai mult de jumătate din companii (mai precis, 51%) nu au publicat nici anul trecut o politică de combatere a hărțuirii sexuale. Acolo unde marile companii au întârziat să acționeze, le-a luat-o înainte statul, Spania făcând pași notabili în acest sens.

Apropo de nevoia de legiferare, se observă că firmele din țări cu un cadru legislativ antidiscriminare solid tind să aibă rezultate mai bune în privința egalității de gen. Este cazul Australiei: nu mai puțin de 22 de companii australiene au ajuns în top 100, deși în eșantionul de cercetare sunt incluse doar 206 companii, față de SUA, cu 1.451 de companii (dar numai 13 în top 100) sau Japonia, cu 496 de companii și niciuna în top 100.

La nivel global, în cele 3.700 de companii incluse în studiu, echilibrul de gen e încă foarte departe de a fi atins: femeile reprezintă doar 25% din componența consiliilor directoare, 17% din nivelul CEO, 24% din nivelul de senior management și 37% din forța de muncă.

Mai multe detalii, aici.

Și Institutul European pentru Egalitatea de Gen a luat poziție față de acest regres și cere Statelor Membre să pună abordările bazate pe gen în centrul măsurilor de redresare economică. Se pare că revenirea la progresul făcut înainte de pandemie va fi mai lentă decât ne așteptăm.

Nu în ultimul rând, detractorii campaniilor de egalitate de gen pun adesea la îndoială principiul competenței egale și iau în derâdere politicile publice active și chiar legiferarea unor obligații pentru companii. Cât despre noi, în România, când vedem fotografia guvernului, a parlamentului sau a multor comitete executive din mediul privat, înțelegem că mai e mult până departe. Degeaba ne iluzionăm că societățile noastre se vor schimba spontan sau doar prin educație, căci nici aici nu se poate spune că facem mulți pași înainte. Work in progress.

Photo by Standsome Worklifestyle on Unsplash