Ghici ghicitoarea mea: ”Am vreo șansă să-mi găsesc un job (mai) bun în 2018?”

Simți că anul a început cu decizii importante pentru cariera ta. Bate vânt de schimbare și parcă ți-ai dori să descoperi un nou mediu de lucru, o nouă echipă, un job mai bun.

Înainte de-a te arunca în vâltoarea aplicațiilor, îți propunem un moment de reflecție și analiză. Pe de-o parte, ar fi bine să petreci câteva ore pentru a-ți analiza motivația reală. Apoi, ca un prim pas pregătitor al căutării, să începi un proces obiectiv (pe cât e posibil) de autoevaluare.

”De ce ar fi nevoie de așa ceva?” – parcă te auzim murmurând în bărbie… ”Cu atâta analiză trece și luna ianuarie și, odată cu ea, jobul mult visat.” Și totuși…

Motivația schimbării

Discutăm în fiecare zi cu numeroși candidați aflați în căutarea unui nou loc de muncă. Unii caută în mod activ și trimit CV-uri mai peste tot. Pentru ei, lucrurile sunt clare, decizia de schimbare este luată și nu mai există cale de întoarcere. Pe de altă parte, însă, două treimi din candidați sunt așa numiți ”căutători pasivi” – aceia care nu caută în mod specific schimbarea, dar pe care ne place să-i tentăm cu o nouă provocare.

Indiferent în care dintre cele două situații te găsești, discuția despre motivație este crucială. (Și nu doar pentru că știi, cu siguranță, că-ți va fi pusă această întrebare la orice interviu.) Așadar, ai ocazia să combini secvența de introspecție cu pregătirea pentru interviu!

Din experiența noastră, am putut grupa motivațiile candidaților în cinci categorii principale. Ordinea lor este aleatorie și foarte personală și ne ajută să distingem între candidații care își doresc un JOB și cei care-și doresc o CARIERĂ. În această selecție non-exhaustivă, cel mai adesea vorbim despre promovare, schimbarea mediului organizațional (incluzând aici și șeful 😊), programul prea lung de lucru sau distanța față de job și, nu în ultimul rând, despre salariul obținut pentru munca depusă. Am exclus voit din selecție motivele ce nu țin neapărat de angajat: restrângerea/ reorientarea activității companiei, etica și valorile care se vehiculează în interior, sfaturile binevoitorilor care te îndeamnă să faci schimbări doar pentru că au trecut 2-3 de ani de la ultima încercare etc.

Dintre toate motivațiile posibile, care este a ta? Recomandarea consilierului de carieră BPI este să-ți alcătuiești propriul top 3 al motivelor de schimbare. Dacă vrei să mergi mai departe, îți propunem și să privești în urmă, ca să vezi dacă aceleași motive te-au mai antrenat și în alte ocazii să spui stop din proprie inițiativă și să o iei de la capăt. Vei învăța astfel ceva nou despre ce e important pentru tine și ce-ți displace în acest punct al carierei.

OK, te-ai uitat înapoi. Ai înțeles ce te mână în luptă, ba chiar ți-ai formulat și un răspuns posibil pentru viitorul interviu. Desigur, dacă-ți aduci aminte de o postare mai veche de pe blogul nostru, sperăm că ai găsit un răspuns autentic, care să te reprezinte și care să fie convingător pentru recrutor sau angajator. Dacă-ți vei susține cauza discutând exclusiv despre salariul pe care-l consideri prea mic pentru ce poți, vei reuși doar să-ți sperii interlocutorul. Te va cataloga, fără îndoială, drept o persoană exagerat de încrezătoare în forțele proprii și veșnic nemulțumită de salariu…

Și ce loc ocupă norocul?

În titlul articolului de azi, și-a făcut loc și cuvântul șansă. E un truism să reiterăm că găsirea jobului potrivit este și rodul hazardului… Nu știm și nu putem măsura ce procent din căutarea unui job ține de noroc. Și nici nu-ți recomandăm să te lași purtat de val, de steaua potrivită ori de circumstanțele anului Câinelui de Pământ în care tocmai am intrat. 😊

”Nu sunt un produs al împrejurărilor. Sunt produsul deciziilor mele.” (Stephen Covey)

Desigur, nu poți construi sau prezice factorii externi care înconjură căutarea unui job: piața muncii într-o anumită zonă ori dinamica unei anumite meserii. Nici nu poți influența media salariilor din industria în care activezi, introducerea unor noi instrumente de lucru ce pot schimba soarta unei echipe sau externalizarea unor servicii. În egală măsură, nu poți să-ți modifici nici vârsta, dar poți să-ți schimbi modul de prezentare, stilul ori anumite comportamente. Mai ales dacă ai impresia/ ai primit feedback că te defavorizează.

În loc să-ți petreci vremea făcând calcule de probabilități de succes la interviu, poți influența soarta procesului de recrutare în care ești implicat. Dacă te vei informa temeinic despre condițiile pieței de referință pentru fiecare job la care vei fi selectat la interviu, răspunsurile tale vor fi mai aproape de ce-și dorește recrutorul. Astfel, te vei diferenția de marea masă a candidaților care speră să primească toate informațiile de la angajator. Presa profesională, rețelele sociale, punctele de vânzare ale companiei respective, chiar și blogurile și forumurile de profil îți pot oferi informații valoroase dacă-ți stabilești obiectivul de a reveni în arenă. Care sunt mișcările de trupe pe piață? Este o piață în expansiune: se fac angajări sau apar noi jucători? Ori, dimpotrivă, companiile își restrâng activitatea sau își reorganizează modelul de business?

Pasul următor este să iei decizii în ceea ce te privește, inclusiv joburile la care alegi să aplici, după o atentă autoevaluare a capacităților / forțelor pe care le ai, dar și a competențelor ce ar merita îmbunătățite. Stay tuned: după autoevaluare urmează și acțiunea!

Vom continua în curând cu o postare despre autoevaluarea pe care ți-o propunem: “M-am hotărât! Îmi schimb jobul. Dar cu ce să încep?”

Photo by Brooke Lark on Unsplash