Investițiile străine directe în România: impactul real

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) din România și Academia de Studii Economice din București au lansat săptămâna trecută raportul intitulat Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România. Studiul își propune să înlocuiască retorica anti-multinaționale care s-a făcut auzită în ultima vreme în spațiul public, cu informații și date generate de o cercetare riguroasă, care demonstrează că investițiile străine din România au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naționale și la integrarea ei în economia europeană și în lanțurile internaționale de producție.

Ce am aflat și ce confirmă studiul privind investițiile străine directe (ISD)?

• Companiile ISD angajează o treime din forța de muncă din sistemul privat al României, aproximativ 1,2 milioane de persoane.
• Companiile ISD au o productivitate a muncii de două ori mai mare decât cele cu capital românesc și investesc de 2 ori mai mult în fiecare angajat.
• Salariul mediu net plătit de companiile străine a fost constant mai mare decât media națională, dar mai mic decât în companiile cu capital integral de stat.
• În perioada 2010 – 2015, companiile ISD au continuat să recruteze forță de muncă deși cifra lor de afaceri a rămas relativ constantă. După criza economică, companiile ISD și-au redus forța de muncă cu 1% în comparație cu reducerea de 8,3% în total economie.
• Aproape jumătate din totalul ISD au fost direcționate către industrie, ceea ce înseamnă că investițiile au fost semnificative ca volum și pe termen lung.
• Companiile ISD realizează în medie 70% din exporturile românești.
• Principalele țări care au investit în România sunt Olanda (25% din total stoc ISD), Austria (14%), Germania (12%), urmate de Cipru (7%), Franța (7%) și Italia (5%), toate celelalte deținând procente de sub 5%, ceea ce înfățișează că primele 6 țări dețin 70% din totalul stocului de ISD.

Din punctul nostru de vedere, astfel de concluzii și argumente nu ar trebui sub nicio formă să contribuie la adâncirea faliei create în mod artificial și demagogic între investitorii străini și cei autohtoni. Din contra, trebuie să ofere baze solide pentru dezvoltare și colaborare. Să nu uităm, trăim (că ne place sau nu – asta-i altă poveste) într-o lume deschisă și într-o economie globală, care, pe baza inovației și a tehnologiei de vârf, se pregătește de noua revoluție industrială 4.0 și, atâta timp cât capitalul autohton nu e suficient de puternic, România are nevoie de cel străin. Și, mai credem noi, companiile românești ar trebui să preia într-o măsură mai mare din bunele practici ale companiilor internaționale: pornind de la procesele și modelul de afaceri și accentul pe investiții pe termen lung, până la promovarea formării profesionale continue a angajaților.

Raportul conține și alte informații care v-ar putea interesa. Atât raportul, cât și textul integral al studiului de cercetare sunt disponibile, în limba română, AICI.