Mai poate fi reindustrializată România? Da și cum?

Dezindustrializarea României a lovit greu nenumărate orașe și municipii în anii ‘90, după ce modelul de dezvoltare economică al perioadei comuniste și-a dovedit incapacitatea de supraviețuire în alt context al pieței și a fost lăsat în paragină de autorități, dezinteresate de subiect sau pur și simplu nedoritoare să-l abordeze. Cauzele sunt complexe: ideologice, (geo)politice și, bineînțeles, economice. Cel puțin 14 județe au fost puternic afectate de acest fenomen, așa cum se arată în acest ARTICOL, în vreme ce doar 5-6 județe au resimțit o schimbare pozitivă în ceea ce privește locurile de muncă (București-Ilfov, desigur, dar și Arad, Timiș, Cluj, Brașov etc.).

În fostele orașe monoindustriale, buruienile au invadat platformele fabricilor și uzinelor și orice urmă de metal a fost, încet-încet, furată de recuperatori. Populația părăsește în continuare orașele mici și zonele rurale într-un ritm alarmant, fără să existe deocamdată nicio soluție funcțională pentru stoparea exodului. O analiză succintă, dar interesantă, a acestui fenomen găsiți AICI.

Și totuși, riscul dezindustrializării persistă

În primul rând, pentru că multe orașe sunt încă dependente de un singur angajator industrial, chiar dacă acesta e proaspăt instalat. Iată mai multe concluzii pe această TEMĂ.

În al doilea rând, devine din ce în ce mai vizibil că angajatorii nu prea mai au cu cine lucra. Apar din ce în ce mai des știri care vorbesc despre faptul că angajatorii au început să-și deschidă propriile școli profesionale. Tonul l-au dat marile companii germane, care activează atât în industrie, cât și în retail, iar exemplul a fost urmat de firmele franceze și, mai nou, de antreprenorii români – de pildă, Musette . Dacă plecăm de la ideea că viitorul este în orașele mici și mijlocii, acolo unde locuiește majoritatea românilor, va trebui să urmărim îndeaproape povestea de la Huși sau din oricare alt oraș, pentru care șansele de dezvoltare economică sunt azi străvezii…

Saltul pe care România îl are de făcut este uriaș. Ca să treci de la siturile industriale abandonate din prezent la orașele viitorului, despre care se spune că ar trebui să fie “hub-uri de dezvoltare și inovație”, e drum lung si anevoios…

Așadar, mai poate fi reindustrializată România? Și cum?

Aceasta a fost tema unei conferințe organizate ieri, 26 iunie, de Ziarul Financiar, despre care puteți citi pe larg AICI. Veți descoperi concluzii și recomandări demne de luat în considerare!