Munca de acasă și tolănitul pe canapea

Munca de acasă, subiect fierbinte pe piața muncii, în contextul competiției încinse pentru angajați… Timpul a devenit resursa de care ducem lipsă în marile orașe, odată cu nervii și energia irosite în furcile caudine ale traficului infernal. Nu-i specific doar României, dar în contextul local, situația se înrăutățește zi după zi. Toate studiile efectuate pe tânăra generație atestă că flexibilizarea timpului devine o solicitare semnificativă a salariaților din corporații. E mai mult decât un moft ori o modă, munca de acasă face parte din definiția de azi a muncii. E o întrebare care de acum face parte din toate interviurile, la capitolul beneficii.

Subiectul ne preocupă, am și scris aici, pe blog, despre latura legislativă a implementării unui asemenea program. Și cum avem deja trei colegi care lucrează de la distanță, ce-i drept, full-time, le-am pus și lor câteva întrebări despre modul în care se organizează. Prin urmare:

1. Dacă munca de acasă ar fi un animal, ce-ai alege și de ce?

A: Un motan, desigur, tolănit pe canapea. Lăsând gluma la o parte, cam așa e perceput uneori lucrul de acasă, ca un răsfăț în care te cuibărești și torci cu o mână pe telecomandă. Situația e mai degrabă alta, deci mă pot gândi și la comparația cu diverse insecte, disciplinate și conștiincioase foc, de exemplu albinele sau furnicile. Pentru că o albină trebuie să-și facă treaba chiar dacă nu o vede, din stup, Regina. Trebuie să se programeze să funcționeze la fel de bine, la aceeași oră, nu să aștepte ca greierele din fabulă să o prindă vremea rece. Sau s-o vadă Șefu’/ Șefa. Ca multe alte lucruri din viața și din carieră, munca de acasă trebuie să ți se potrivească. Are, evident, beneficii mari pentru libertate și flexibilitate, dar, pe termen lung, nu e potrivită pentru spiritele gregare, cărora le poate lipsi compania colegilor.

B: Aș zice că o suricată. Esti concentrat la munca pe care o faci, ai spor, dar trebuie mereu să fii atent la lucrurile neprevăzute – e-mailuri, telefoane, vecini 🙂  Motivele de distragere a atenției sunt altele când lucrezi de acasă: vecini care sună la ușă pentru te miri ce, soțul bolnav, soacra care face vizite inopinate… Mă lovesc mereu de percepția că, dacă stau acasă, înseamnă că stau, nu muncesc. E mai greu să explic, în general celor din generația veche, că munca de acasă e tot muncă. Mai ales că lucrez la computer și folosesc mijloace electronice de comunicare, pe care ei nu le înțeleg.

C: Când compar munca de acasă cu un animal mă gândesc (tot) la… pisică. Poate și pentru că am doi motănei, dar și pentru că am o activitate relativ flexibilă, așa cum au și ei programul de joacă. Important este să îți duci sarcinile la bun sfârșit în termenul stabilit și la standardele de calitate ale companiei.

2. Dacă munca de acasă ar fi o floare, ce-ai alege și de ce?

A. Orice floare de seră! 🙂

B: O floare-de-colț – solitară 🙂

C: O floare… nu prea mă pricep la specii, o floare roz, cu floricele multe și mici pe care le compar cu sarcinile zilnice. Floricica asta roz se hrănește cu apă (îi pun eu – compar cu aportul individual la proiectele în care sunt implicată), dar are nevoie și de energia razelor solare (care vin din exterior și sunt echivalente cu suportul pe care-l primesc de la colegii mei).

3. Cum te organizezi ca să nu adormi pe canapea între două apeluri pe Skype?

A: Aici e vorba în primul rând despre autodisciplină aici și de rigurozitatea programului impus, de tine sau de companie. Uneori, pe angajator nu-l interesează decât rezultatul – un website, un software, o broșură sau un afiș – și dacă tu lucrezi mai bine noaptea sau, din contra, ești foarte matinal, te privește, atât timp cât livrezi ce ai promis, la termenul asumat. Sunt însă și joburi în care ești efectiv monitorizat în funcție de timpul petrecut în fața computerului. Am întâlnit ambele situații. Și da, uneori, poți să iei o pauză și să te întinzi dacă te doare spatele și folosești acest răgaz ca să te gândești: la o soluție tehnică ingenioasă, la un cuvânt chiar. Pauzele luate în timpul unui efort intelectual nu sunt un furt, că mintea nu ți se oprește dacă ieși să iei o gură de aer proaspăt în curte, că o idee foarte bună poate să vină și în afara orelor de program 9-17. Uitați-vă la hamacele întinse prin agențiile de publicitate sau la camerele de relaxare din sediile giganților din tehnologie! PS: Cu mențiunea că acasă te îmbraci cât de comod vrei.

B: Ține mult de responsabilitatea fiecăruia, dar mai ales de tipul de muncă prestată. Dacă focusul este pe rezultat, atunci poți să și adormi pe canapea, dacă ți-ai îndeplinit sarcinile și ai livrat la timp ce trebuia. Dacă, în schimb, focusul e pe disponibilitate, iar programul de lucru e același ca al colegilor care vin la birou, atunci cafeaua e soluția.

Până la urmă, avantajul telemuncii este libertatea mai mare și timpul mai mult pentru viața personală. Faptul că nu pierzi ore bune în trafic sau faptul că într-o pauză poți spăla o farfurie sau pune mașina de spălat în funcțiune e un deliciu. Care compensează faptul că sunt zile fără interacțiune umană directă sau fără să ieși din casă.

C: Hmm.. când lucrezi de acasă nu prea ai cum să adormi . O fi pentru că nu te obosește drumul până la birou cu metroul sau… peste deal cum mergeam eu :-)? Cred că raspunsul corect este că te simți învestit cu încrederea șefilor, a colegilor și că asta te responsabilizează.

4. Ce nu-ți place în munca de acasă?

A: Sunt situații când simți lipsa glumelor de la birou sau a discuțiilor față-n față cu colegii. Dar și acest aspect se poate rezolva, la câte mijloace de comunicare avem.

B: E o muncă statică, cu puține interacțiuni directe. Uneori mă simt ca un pustnic, comunicarea se realizează mai ales prin e-mail sau chat, îmi lipsesc interacțiunea directă și dinamismul muncii într-un birou. Ups! Și mai sunt și kilogramele în plus – mișcarea zilnică la și de la birou, chiar și 20 de minute de mers pe jos, ajută. Stima de sine – cum pot lucra și nepieptanată, mi-am pierdut din interesul de a fi cochetă. Și, nu în ultimul rând, e vorba și despre relația cu colegii, care e mai greu de construit de a distanță, informația circulă mai greu, comunicarea e mai greoaie. Și feeling-ul se pierde pe drum.

C. Îmi lipsesc interacțiunea directă cu echipa, prânzurile împărțite între noi, veselia din colectiv și…. degustarea din pachetul nu spun cui.

Noi cam asta am avut de spus. Munca de acasă are multe merite vizibile, dar și aspecte la care merită reflectat: solitudinea, modul în care te organizezi (tu și familia ta), angajamentul personal de a livra la timp, într-un context aparent mai flexibil.

Dacă subiectul e hot și pentru voi, atunci sigur aveți și păreri ori experiențe personale. Le împărtășiți aici cu noi?

Photo by Mikhail Vasilyev on Unsplash