Revista presei economice din săptămâna 21-27 august
9 ianuarie 2020
„Gata, a mai trecut un an. Un an complicat, în care n-a adus legea ce a adus ordonanța și nu a adus ordonanța ce a adus ordonanța de urgență. Încă un an al sutelor de modificări ale Codului Fiscal. E anul declarației 600, înlocuită cu… X, amânată până la… Y. Un an al urgențelor de neînțeles și al imprevizibilului ca numitor comun. Un an în care planurile multianuale au părut o utopie și așa au rămas. Un an în care companiile au crescut, cel puțin unele dintre ele, în funcție de consum – și ar fi crescut și mai abitir, dacă nu s-ar fi schimbat atât de multe prevederi legale și atât de des. Intrăm în 2019 fără ca firmele de IT să afle ce se va întâmpla cu scutirea de impozit a salariaților lor, dar știm cu toții că salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.900 la 2.080/ 2.350 de lei, în funcție de studii. Ce se va întâmpla în sectorul construcțiilor e altă poveste. Încă nu a înțeles nimeni ce trebuie făcut… Om vedea, nu? Retrospectiva oare mai ajută cu ceva?”
Poate vă întrebați de ce am început articolul cu ghilimele. Pe cine cităm? Ei bine, chiar pe noi! 🙂 Dacă modificăm doar cuantumul salariului minim pe economie valabil de la 1 ianuarie 2020, restul introducerii scrise anul trecut, pe vremea asta, stă în picioare, din păcate. 🙁 Ni se pare trist, revoltător și cinic faptul că, deși s-au schimbat atâtea – a se vedea infama OUG 114, asupra căreia taman s-a revenit (dar încă nu se știe ce ne rezervă viitorul, pentru că a fost sesizată Curtea Constituțională) – nu s-a schimbat în fapt nimic în ceea ce privește frecvența absurdă și deranjantă a schimbărilor înseși. A, și să nu uităm: firmele de IT au aflat că mai beneficiază de facilități fiscale, dar iar nu mai știu pentru cât timp…
Mediul privat de afaceri e apăsat de aceeași incertitudine și începe să tureze în gol pentru că nu mai are cu cine lucra. Ne referim la angajați, desigur. Criza forței de muncă s-a acutizat până în punctul în care companiile o văd ca pe cel mai mare obstacol în calea dezvoltării. În mod tragicomic, nici firmele de recrutare nu mai găsesc, iertat fie-ne cuvântul, personal. Lume vine, lume trece, lume pleacă și companiile încearcă să supraviețuiască așa cum pot – și cu cine pot. Dar țin ochii închiși în continuare la generațiile trecute de 45-50 de ani. „Sunt expirați…” Și lucrul ăsta ne înfurie la culme. Între timp, angajatorii stau cu ochii pe Asia de Sud-Est care, vai, sunt prea scumpi pentru anumite domenii de activitate.
Am trăit și noi, la BPI group Romania, destule frustrări în anul care tocmai s-a încheiat. Am savurat și succese și satisfacții profesionale. Alteori, poate că am avut așteptări prea mari, mai ales în ceea ce privește setea cetățenilor români din țară de a produce o ruptură de paradigmă, după câteva zeci de ani de libertate. Dar ne-am păstrat optimismul și am împărtășit cu voi, prietenii noștri, subiectele care ne-au preocupat sau care ne-au atras interesul.
Topul de mai jos reflectă tocmai interesul vostru pentru ce am scris, pentru că este alcătuit în funcție de numărul de vizualizări ale articolelor de pe blog. Așadar, să nu mai prelungim suspansul. Poate doriți să revedeți…
Dintre articolele publicate în anul 2019, cel mai citit a fost Jurnal de călătorie. A fi parizian e o muncă în sine, în care v-am povestit despre experiența noastră privind munca la Paris, cu toate particularitățile ei. Mai comentează cineva traficul din București?
Pe locul al doilea se clasează: Ce te mai miră când nu cauți, de fapt, nimic?, un articol pe care ne-am permis să-l scriem oarecum în răspăr, după ce am văzut pe Facebook un anunț care suna așa: „Caut loc de munk in sectorul 3”. Domnule, poți să spui că omul nu vrea să muncească? Ba sigur că da.
Urmează 10 idei care definesc recrutarea în 2019, prin care am încercat să prevedem ce urma să se întâmple în 2019. Ce ziceți, am avut dreptate?
Munca de acasă și tolănitul pe canapea a stârnit și el multe comentarii și, poate, un strop de colegială gelozie. Colegii noștri care lucrează de acasă s-au comparat cu un motan, o pisică sau o suricată și reacțiile nu au întârziat să apară.
Pe principiul „vede paiul din ochiul altuia, dar nu vede bârna din ochiul lui”, nu puteam să ocolim nici ditamai muntele care încurcă rău piața muncii: Fluctuația de personal e elefantul din cameră!
Apropo de fluctuație, despărțirile sunt și inevitabile, și, uneori, destul de grele. E important și cum pleci de la un loc de muncă, și de aceea am scris (și v-a plăcut) articolul: Cum să te desparți cu stil în viața profesională.
Revenind la începuturile unei colaborări, entuziasmul la un interviu este asul din mânecă. Un candidat de top este unul cu atitudine, care știe să-și pună în valoare cu naturalețe bagajul tehnic, priceperea în lucrul cu oamenii/clienții și rezultatele obținute. Acesta e un fragment din articolul Ești om de vânzări? Dovedește-o la interviu!, bine plasat în preferințele cititorilor.
Ca un făcut, urmează: „Calea ca să-ți câștigi o bună reputație e să îndrăznești să fii ceea ce dorești să pari. La care noi adăugăm: nu uita să lași ușa deschisă și când pleci. Contează!” Cât de greu e să-ți găsești job când reputația ta e la pământ? Bref, foarte greu. Vezi în articol de ce…
Capătă mențiune trei articole mai vechi, oldies but goldies. Prezența lor în top arată că anumite preocupări legate de prezentare și negociere nu se demodează niciodată.
Prima zi la job nou. Cum te prezinți și cum vei fi primit?
Negocierea la angajare. Greșeli tactice care te pot costa jobul
M-am hotărât să-mi schimb jobul, dar cu ce să încep și cum?
Vă mulțumim că ne-ați citit opiniile și în 2019 și, dacă aveți sugestii de subiecte pentru noul an, vă invităm să ni le transmiteți!
Photo by Pereanu Sebastian on Unsplash
Articole similare:
Abonează-te la newsletter: